TRICHINELOZA

Trichineloza este o boală comună omului şi animalelor (zoonoză) care apare ca urmare a consumului de
carne infestată cu parazitul Trichinella spiralis. Rezervorul de infestaţie este format în special de porcine, precum şi alte mamifere: porc mistreţ, urs, lup, vulpe, rozătoare.
Transmiterea la om se face prin consumul de carne, în special de carne crudă (pastramă, afumături), care conţine larve vii capabile să realizeze un ciclu biologic odată pătrunse în intestin. Animalele parazitate rămân contagioase timp îndelungat, ca şi carnea acestora, chiar dacă este păstrată la frigider sau congelată.Atunci când oamenii consumă carne de porc infestată, acidul din stomac dizolvă acea capsulă protectoare care acoperă larvele de Trichinella, moment în care acestea se răspândesc în intestine, sânge şi ţesuturi, se dezvoltă şi se reproduc, putând supravieţui în organismul uman chiar şi câţiva ani.
In formele de gravitate medie, boala debutează după 1-2 zile de la consumul de carne infestată cu larve de Trichinela spiralis, cu simptome de diaree abundentă, însoţită de vomă şi dureri abdominale, acestea fiind efectul pătrunderii acestora în mucoasa intestinală.
Urmează o perioadă în care larvele diseminează în organism determinând creşterea temperaturii progresiv, ajungând până la 40-41 ºC, apar edeme periorbitale (în jurul ochilor), conjunctivite şi hemoragii conjunctivale, dureri musculare generalizate, mai puternice cu precădere în muşchii maseteri şi muşchii oculari. În această perioadă, mai pot apărea erupţii urticariene care pot dura câteva zile.
În faza de închistare a larvelor, febra scade, însă mialgiile (durerile musculare) şi manifestările alergice persistă mult timp.
Există şi forme grave de boală atunci când larvele invadează plămânul, inima sau sistemul nervos central. Astfel pot apărea: polinevrite, meningita, encefalita, delirium, miocardita etc.
Medicamentele folosite în mod curent pentru tratarea trichinelozei nu dau rezultate satisfăcătoare, deoarece acesta nu pot acţiona în faza tisulară a parazitului – când larvele sunt deja închistate în fibrele musculare.
Măsurile de prevenire şi combatere a trichinelozei vizează atât protejarea consumatorilor cât şi prevenirea infectării porcilor, principala sursă a îmbolnăvirilor umane.
Protejarea consumatorilor se face prin obligativitatea verificării trichineloscopice a cărnii înainte de a fi vândută. În abatoarele industriale după sacrificarea fiecărui animal analiza este efectuată, carcasele pozitive fiind înlăturate, iar cele negative, avizate pentru consum prin însemnarea “verificat trichineloscopic” cu o stampilă.
Persoanele care cumpără carne din locuri neautorizate, care nu se supun regulilor sanitar-veterinare, au risc crescut de a face infecţia. Factorii de risc implicaţi în infecţia cu Trichinella sunt: gătirea incorectă a cărnii de porc (crudă, prăjită în sânge), achiziţionarea de carne de porc netestată şi din locuri neautorizate sanitar şi consumul de mezeluri procesate necorespunzător.
Este recomandat și spălatul pe mâini temeinic în urma manevrării cărnii de porc, precum şi igienizarea tocătoarelor, a cuţitelor şi a altor ustensile folosite pentru tranşarea cărnii.
Trichineloza este o boală cu declarare şi tratament obligatoriu!